Su sardu e sas àteras limbas de Sardigna podent bìvere in paghe e irrichire su multilinguismu sardu. Est custu su messàgiu chi nd’est essidu a campu chenàbura 26 in Terranoa-Olbia in ocasione de su cunvegnu “Sas limbas de Sardigna – In s’Europa de sa Diversidade”, organizadu dae sa provìntzia e dae sa comuna de Terranoa e dae sa provìntzia de s’Ogiastra. Presentes sas autoridades locales prus mannas, su sìndigu Gianni Giovannelli, s’assessore de sa cultura Uccio Iodice e sos rapresentantes de sa Provìntzia Terranoa-Tèmpiu e de sa Regione.
Su dibàtitu est istadu longu e ricu, cumpletadu finas dae sa presèntzia de esponentes de sas minorias internas sardas: gadduresos, tataresos, tabarchinos e saligheresos. Ant introduidu su sìndigu Giovannelli e s’assessore Iodice, chi at finas moderadu sas parlatas, regordende s’importàntzia chi tenet sa limba in s’isvilupu de su territòriu issoro. Terranoa difatis est una tzitade in crèschida cun un’identidade sua forte chi cheret mantènnere.
A parre de Uccio Iodice, assessore comunale, est ora de intrare in s’operatividade pro su chi pertocat sa defensa de sas limbas de su territòriu: sardu e gadduresu. In passadu s’est pèrdidu tempus e como, sende chi Regione e Provìntzia sunt a disponimentu, si podet cumintzare unu camminu de fainas bonas. Elio Casu, assessore de sa provìntzia de Terranoa-Tèmpiu, at fatu testimonia chi finas custu ente cheret dare una manu manna de agiudu.
Giuseppe Coròngiu, diretore de su servìtziu limba e cultura sarda de sa Regione, at rapresentadu su dispiaghere de s’assessora Maria Antonietta Mòngiu pro ca no est pòtzida èssere presente e s’est limitadu a un’interventu tècnicu de raighinas amministrativas.
Diegu Corràine, diretore de sa provìntzia de s’Ogiastra, at bogadu a craru, in una relata longa e prena de ideas positivas, sa chistione de comente sarbare, a calicuna manera, sa chistione de sa limba sarda in unu momentu difìtzile de sa bida sua.
Mauro Maxia, istudiosu de limbas istimadu meda in totue, at acraridu, in una relata desemplada, sos raportos intre sardu istòricu e sardo-corsu importadu chi posca at fatu nàschere su turritanu e su gadduresu. A bisu de Maxia sos chi faeddant gadduresu oe in die in Sardigna sunt unos 90 mìgia, mentres su tataresu paret chi siat in abbas malas meda. In su matessi istadu paret chi siat su catalanu in S’Alighera segundu Antoni Arca.
Pro Giovanni Canu, de su sòtziu “S’abòju” de Berchideddu, pro barigare totu sos problemas intre limbas diferentes cumbenit de pònnere semper cara a cara sas variedades comente faghent issos pro gadduresu e sardu. Su cantautore de Carloforte Mario Brai at contadu s’esperientza sua de unu chi l’ant pesadu sos babbos in italianu e posca at imparadu sa limba de minoria a mannu. Sa matessi pelea est tocada a Franca Masu chi, sende chi no est pòtzida bènnere, at imbiadu una registrazione video.
In concluos dibàtitu lestru cun su pùblicu in ue s’Acadèmia de sa limba gadduresa at manifestadu sos pedinos suos contra a sas “limbas imbentadas dae sa Regione”, ma at finas reconnotu chi su cumportamente de sa Regione est cambiadu in positivu e est prus democràticu. Uccio Iodice, a sa fine, at invitadu totus a traballare meda pro sas limbas de minoria.
dobbiamo aver chiaro di quanto sia importante la nostra lingua , in quanto motivo identitario
